Troc - Monolog

- Ce scari frumoase aveti din spate, domnisoara!
- Natura le-a facut sa pice una peste alta la distante egale.
- Cate sunt?
- Doua dom`le, doua.
- Si cat costa?
- Fericirea.
- Vreu si eu una, se poate?
- Se dau la legatura.

Placeri

Barbatii si visele lor...

Ii invidiez intr-un fel pentru ca nu uita niciodata sa isi doreasca acelasi lucru de cand sunt mici. Unul s-a visat aviator, sau a vazut filme cu piloti si pana n-o sa-si cumpere un avion cu hangar cu tot n-o sa inceteze sa-si doreasca sa stapaneasca cerul.

Altul s-a nascut rock star si a invatat sa cante la chitara. Improvizeaza, compune, arunca priviri piezise si chiar de prietenii ii sunt publicul, se simte cel mai star aflat vreodata pe pamant, probabil vede si femeile isterice dezbracandu-se la concerte :)

Altul ciopleste cu briceagul in lemn. Isi face o casa si o umple cu obiecte mici si inutile care seamana a animale. Se lauda cu capodoperele sale si noapte de noapte viseaza ca ele prind viata.

Cel cu joaca de-a razboiul e cel mai hazliu. Curata pusti neincetat de un praf de pusca imaginar. Are grija permanent ca teava sa-i fie dreapta si ochieste in obiecte din ce in ce mai mici...Exista tot timpul o pusca de colectie in casa lui, de preferat din al doilea razboi mondial, cu care s-a jucat si bunicul de-adevaratelea.

Sunt adorabili cat de copii pot fi. Si cred ca daca le destrami visele, le iei puterea. Dar cine isi doreste o leguma langa? Asa ca hai sa-i lasam sa viseze... poate invatam ceva de la ei daca ciulim destul de bine urechile, ca io m-am saturat de fluturii de la mine din cap.

Tra` sa-mi iau concediu sa-mi revin din cocktail-ul asta :D

I am overcomed...

Cand eram mica n-am stiut niciodata ce vreau sa ma fac cand o sa fiu mare. Dar am stiut de-atunci cine sunt si ce vreau. Si l-am tot visat pe Fat-Frumos....cu ochii inchisi...cu ochii deschisi....Dar nu i-am definit niciodata trasaturile. N-am stiut de-i blond, brunet sau irlandez. Dar intotdeauna era galant, romantic (in limita bunului simt:D), puternic si ma facea sa rad. Eram singuri pe lume si nimic nu ne putea stirbi fericirea.

De cand m-am facut mare (:D) am uitat de vise, am uitat de Fat-Frumos... Cotidianul mi-a soptit o alta poveste. Si nu l-am mai visat. Dar n-am incetat sa-l astept. Calul alb trebuie calarit de cineva....

Si-a aparut. Si la inceput n-am stiut ca e el. N-aveam cum sa-l recunosc daca nu i-am vazut niciodata chipul. Am simtit doar ca e cald. Imi incalzea inima cu privirea si imi canta la chitara cu genele. Am mai simtit ca i-ar placea sa-l acopar noaptea. Si ma facea sa rad. Doamne, cum ma mai facea sa rad! Am auzit pentru prima oara chicoteala ingerilor cand am fost cu el...

Cand imi manca din palma imi admira degetele si auzeam marea prin el cand ma atingea. Fiecare clipa dura o vesnicie...Si am trait vesnicii alaturi de el...Am ajuns la ocean si am privit impreuna, am plecat apoi spre desert si-am gustat din prospetimea oazei, ne-am iubit si am facut copii blonzi si frumosi...apoi am trait fericiti pana la adanci batraneti.

Si-apoi m-a mai atins o data. S-am ajuns pe luna si-am privit si cerul de aproape. Am pus stelele pe sfoara si-am jucat yoyo cu ele. Am realiniat planetele si le-am colorat invers. Ne-am urcat pe nori si ne-am jucat cu ei. Apoi i-am mancat. Si-am ras. N-aveau nici un gust oricum. Dar era atat de cald si bine acolo sus....

Azi, dupa ieri, ma intreb cat de batrana sunt de am putut trai atatea vieti...Ma simt impovarata de fericire si sufletul mi-e plin de amintiri. In real life el nu e Fat-Frumosul meu, chiar daca e sufletul meu pereche.

Am sa-l mai acopar noaptea si-am sa-l mai las sa ma faca sa rad. Ba chiar am sa-l mai las sa-mi incalzeasca inima cu privirea si sa-mi cante la chitara cu genele. Dar n-am sa mai traiesc vesnicii alaturi de el....

M-am indragostit de noapte si-am racit. Hapciu!

Concediu :D

Gata, maine ma carabanesc la mare. Nu mai am chef de scris, nu vreau sa mai vad calculator in fata ochiului :)

Wai ce colorat ii blogul

Si atat, ce mai vreti?

Deshiderea portilor

Imi rasuna imnul in urechi si n-are nici o importanta. As vrea sa pot sa mai marsaluiesc cum o faceam in copilarie. Inca o poza si gata.

Si nu mai stiu, am pierdut o lume in care nu mai stiu cum sa intru. Dar astept deschiderea portilor.

Si imi doresc multe, multe. Multe porti pentru multe valuri. Multe maluri....si pe toate tra` sa le trec sa ajung la mare.

Si cand ajung la mare iar ma cred ţărm.

Adicatalea neste pamant, acolo.

Superstitii

Precum vedeti, apa face bine la ten.
Si clar n-am nici o idee de cum ar trebui sa se bea apa plata.
Risipa de bani~

Uneori si asta cand nu bei prea multa