Multe se întâmplau în caminul de medicina din Timişoara. Cu toate ca aveam apartament pi şentru, ma înghesuiam cu prietena mea într-o camaruţa de 2 pe 2 ca acolo se petreceu lucrurile. Multe nopţi nedormite, multe vodci ingurgitate...
E şi cum în viaţa fiecarui om se intâmpa sa crezi ca-ţi gaseşti jumatatea, aşa i s-a întâmplat şi prietenei mele. Şi convieţuiam în camaruţa de 2/2 tustrei, printre multe vodci şi beri de nu mai aveam pe unde calca de morţi.
Fiecare avea sarcinile împarţite. Mai mult ei, ca eu eram aeriana, aveam o scuza - înca imi cautam jumatatea. :D
Caminul avea o singura parte proasta. Trebuia sa te cari cu geluri şi şampoane dupa tine pâna la duş şi cu hârtia igienica pâna la toaleta. Şi erau la ceva departare de camera....
Într-o dimineaţa el o întreaba pe a mea: “Tuh, Zm-ule, luaşi kurpapir?” Ea: “Nu, ca am luat ţigari şi nu mai avem bani”. Deh, viaţa de student. Fetelor, daca vreţi sa suparaţi un barbat, lasaţi-l fara hârtie igienica. Se înegrise la faţa de suparare. Scandal-scandal, dar situaţia necesita rezolvare. Aşa ca se duce el la butic şi ia un sul de kurpapir pe datorie.
Şi presteaza.
A mea începe sa se enerveze de una singura. “Cum poa` sa faca aşa urât din atâta motiv, ca io am uitat, mai am o suta de mii, da` ce era sa-i zic? Ca am uitat? si ce aşa mare scofala, sa faca duş dupa:))”
Şi creştea tensiunea în a mea vazând cu ochii. Şi io o vad cum se repede pe uşa. Ce faci, tuh, o întreb eu, mergi dupa el sa te cerţi cu el la buda? Am primit un raspuns ferm. Nu!
Şi ea pleaca, vine el în camera. “No unde-i, tuh?” Nu ştiu, îi raspund. Si stam amândoi cuminţei, ca spiritele erau încinse. Nu trec 5 min şi apare a mea pe uşa târşâind dupa ea un ditamai sacul, facându-i pe buna dreptate concurenţa lui Moş Craciun.
“Na-ţi hârtie igienica, sa ai pentru toata viaţa!!!!”
Va daţi seama ca un an de zile tot caminul a folosit hârtie igienica de la noi.... O mai dadeam la necunoscuţi la schimb cu zahar sau cartofi :))
Şi ne-am imaginat şi faţa vânzatoarei de la chioşc...
Buna, daţi-mi va rog hârtie igienica de o suta de mii!
De o suta de mii? Pai nici nu ştiu daca am atâta...
Daţi-mi-o pe toata!!!
Pai şi în ce sa vi-o pun?
Într-un sac!!!
:)))))))))))
marți, 10 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Hmmmm, viata de caminist!Frumos povestit!
io-s convins că băiatu' ăla o gătat faculta cu "magna cur laudae"
poi nu era nicicare la faculta de organe numita medicina :D
deci lucrurile mereau de la sine....
tartoras, traiesti?:))
ti-am zis azi ca te iubesc?:))
Trimiteți un comentariu