luni, 9 februarie 2009

Puffy, mancate-ar mama!

Si ma grabesc eu sa ajung la birou, ca-n fiesce dimineata. Mai ca azi e si luni si am uitat de tot ca exista si ora 9. Rapid spalat, scos blugi si orisice bluza din dulap, tras pe mine, gata. Cand e vorba de somn, prefer sa fiu turbo decat sa ma trezesc cu 5 min mai repede.

Cobor scari, dau sa ma incalt, hm...ce cizme mi se potrivesc? Alea de blana zic eu. Zis si facut, repede le trag in picioare si plec.

Ajung la servici. Mai cald ca afara, bine`nteles. Si cum stau eu linistita la birou simt un oaresce miros. De pisica. Sau de caine. Hm. Evaluez birou, sub birou, calculator, scaun. Nu. Nici o pisica. Nici un caine. Ma aplec. Ma miros. Ma mut si ma miros iara.

Nu va mai zic decat ca o sa-l omor pe Puffy cand ajung acasa.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Unde-a gasit si el caldurica si ceva moale. Ce sa faca? Sa se fi tinut? Nu-l certa. Pune-i o cutie cu nisip. Pentru nevoi personale.

laly spunea...

Neata Liviu :)
Pai are ditamai curtea si ne innebuneste pe toti, iese afara din 10 in 10 min. Deci nu-i trebe nisip. Doar ca are o problema cu mirosurile noi. Marcheaza teritoriul, nu gluma!