miercuri, 2 septembrie 2009

Sondaj cu eurile mele

Dupa ce am ascultat in stanga si-n dreapta spusele oamenilor am ajuns la urmatorul rezultat: 2 persoane sunt radicale in privinta inselatului si le doresc sa aiba parte toata viata de la partener de aceeasi gandire.

All others are for “carpe diem”. Sa nu ajungi sa-ti para rau pentru ce n-ai facut. Si am incercat sa-mi aduc aminte ce regrete am, ce am vrut sa fac si n-am facut. Si-atunci m-a lovit. Nu exista asa ceva in viata mea. Dar deloc, deloc, nici firicel. Am regretat doar decizii luate, pentru ca, va inchipuiti, daca iau atat de multe si atat de spontane, n-au cum sa fie toate perfecte. N-am fost timorata in fata unei decizii niciodata. Mi-am ascultat primul impuls.

M-a lovit peste noapte ca vreau la Bucuresti, a doua zi m-am mutat. Plecarile cu prietenii, mersul in club sau la bere...am avut chef de iesit, de plecat, tusti. Cu schimbarea radicala a frizurii, la fel. Trei secunde si soc pentru altii :)) Toate locurile de munca le-am parasit tot de pe o zi pe alta, fara sa am altceva in mana. Nici cu barbatii nu m-am comportat diferit. Si da, uneori – dar rareori - am regretat deciziile luate..

Si-acuma am facut cica primul pas in luarea deciziilor cu ajutorul circumvolutiunilor. Si se trezeste incapatanata a mea ca nononononono, e tragedie ce se intampla, e imposibil, eu nu sunt asa, eu..eu..eu... sunt mai proasta decat oricand.

Pentru ca nu luarea deciziilor provoaca suferinta ulterioara, ci evenimentul dezbatut in sine. Calatoria plina de plot point-uri a intrebarilor. Dar daca? Si daca, atunci cum va fi? Si tot asa cicleaza neuronul in capul femeilor pana la epuizare. Si-atunci la ce bun sa-ti infranezi pornirile? Cu ce drept? De ce sa decizi tu in locul instinctului, care se presupune a fi oricum unul de conservare?

Anyway, am trait-o si pe-asta. La 60 de ani, cand o sa ma uit in urma mea, prin toate amintirile, imi voi aduce aminte ca n-am privit o data destul de adanc in sufletul meu. Dar pana atunci, probabil ca nu voi sti daca e o decizie corecta sau regret.

Cine nu are regrete sa ridice mana sus :)
Eu tocmai am iesit din bransa.

4 comentarii:

ocserver spunea...

ei draga, o sa uiti pana atunci... :))

laly spunea...

Da, maica, mare dreptate ai :))

Dan Chichernea spunea...

Păi dacă ai regrete înseamnă că-ţi pui la îndoială hotărârile luate-n trecut pe marginea anumitor acţiuni.
Sau nu ? :)

laly spunea...

Pai da, nu asta inseamna sa regreti? Mama ei de viata :))