Diacriticele astea....

N-am să mă las niciodată când îmi dau cuvântul! Poa` să ningă, poa` să plouă, cred că pot să mor, dar nu dezamăgesc şi ce-am zis aşa tră` să rămână! Dac`am zâs, am zâs! Ca nu mi-s bănăţancă de-aiurea!

Acum 9 ore eram la Tartoraş acasă. Beam un vin ca omul, aşa ca de vineri seara. Târr telefonul! Mă suna o altă prietenă, a treia oară pe ziua de azi să mă întrebe cum se scrie cu diacritice. Şi dăi şi explică cu word-ul în faţă. Mmmboon.

Să vă explic cum e prietena asta a mea de prietenă cu tastatura: îi zic: „şi acuma dă space”, ea- după 3 min....nu am space la tastatură!! A avansat oricum de la stadiul de „pune mouce-ul pe My computer şi fă dublu click.” „Nu stă şoarecele pe ecran!!"

Nu sunt rea, dar şi-a asumat o responsabilitate pe care n-o putea duce. Ca să intre în liceenţă la un anume prof, s-a angajat -verbal- că-i va scrie vreo 20 pagini în word. Toate bune şi frumoase acum vreo 2 săptămâni. Dar azi dimineaţă la ora 10 a mea se apuca să scrie. Eu-mare dictare spre ea la telefon: apasă acolo să dai bullet, acolo pt. Times new roman...şi cu diacriticele – câtva timp, îndeajuns.

Revin la decorul cu mine la un vin la Tartoraş. La 9 seara. Târr! Boon, era astalaltă precenă. Care mă intreabă nu-ş ce. Nu contează, sincer, pentru că o întreb: dar unde ai ajuns cu scrisul? Păi la pagina 10, cred. Hm. Io i-am zis: stai acolo, cuminţică, vin eu la tine în jumătate de oră şi în două ore terminăm proiectul – sau ce-o fi.

Dar ia-mi o sticlă de vin ))

Foarte frumos până aici. Dar de la ora 9 seara până la 6 dimineaţa am băgat proiect. Nu l-aş fi terminat veci dacă nu aveam sticla de vin. Am scris în ritm de dictare textul, am făcut tabele peste tabeluri mâncaţi-aş! Cu cifre, cu formule, cu my thoughts „da` mai lasă-mă, lasă-măăă!!”


9 ore....9 ore mi-a luat. Fucking Halloween :)
oricum, din fiecare experienţă lungă, învăţ ceva perfect!

De data asta, mi-am readus aminte cum e să să te chinui cu diacritice pe o tastatură care nu se înţelege cu backspace-ul şi cu space-ul...(e în familie cred) şi mi-am adus aminte că: de pot să fac un bine, mai bine-l fac şi tac. Că rău nu mi-a fost )

Decât să beau un vin alone, mai bine ajut un prieten... bând un vin, nu-i aşa? Chiar de durează 9 ore....

Când vi s-a întâmplat ultima oară să primiţi un mulţumesc din toată inima şi un „fără tine nu reuşeam niciodată” sincer ?